Sufletele ce împletesc tapiseria vieții

Cu intebari ce cresc ca niste petale.

Se frământa sa-si definească iubirea

E soapta sufletului ce- o aude doar inima

Sau un tandem cu lacrimi înnăscute?

Un angajament fata de celălat,

Sau unul fata de tine însuti ?

Validare exterioară sau propriul avocat?

Abandon in celălat sau sa-ti fii prioritate?

Inghitire de emoții sub masca

Sau sa te arati in autenticitate ?

In călătoria cu inimi rănite sângerande,

Poate sa doară nedurerea celuilalt.

Cand insa faci caligrafie cu sufletul

Găsești un sanctuar…

Iubirea dintotdeauna te asteapta

Te-mbie întrebandu-te

“Ti-am lipsit ? “

Autor

Corina Paralescu